punct

mai ai de zburat până să atingi vârful zgârie-norilor.

de ce? pentru cine? pentru ce?

tie


poate c-ar fi fost mai bine
să nu mă întorc cu faţa la cearşaf
când tu mă întrebai ce am.
că...na...poate nu-ţi eram indiferentă.
dar asta sunt eu...
poate că n-ar fi trebuit să întreb mereu "de ce?",
ca un copil de grădiniţă...
mai bine închideam ochii şi mă lăsam sărutată.
poate că încă sunt prea curioasă
şi-mi bag nasul peste tot
fără să am vreo legătură.
poate că acest melanj
nu e tocmai cel mai potrivit...
şi totuşi...de ce tocmai pe mine?