de ce? pentru cine? pentru ce?
tie
poate c-ar fi fost mai bine
să nu mă întorc cu faţa la cearşaf
când tu mă întrebai ce am.
că...na...poate nu-ţi eram indiferentă.
dar asta sunt eu...
poate că n-ar fi trebuit să întreb mereu "de ce?",
ca un copil de grădiniţă...
mai bine închideam ochii şi mă lăsam sărutată.
poate că încă sunt prea curioasă
şi-mi bag nasul peste tot
fără să am vreo legătură.
poate că acest melanj
nu e tocmai cel mai potrivit...
şi totuşi...de ce tocmai pe mine?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
ana, te rog sa nu fii suparata pe mine. este chiar important pt mine, asta. pliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiz
nu te mai gandi la ceea ce a fost, ci la ceea ce vei putea face pentru a nu repeta aceleasi greseli :*
Trimiteți un comentariu